Instagram a deschis ușa la 90 de minute de video
Publicat în
Social Media & Marketing
pe
October 27, 2026

Instagram a deschis ușa la 90 de minute de video. Fereastra ta de avantaj se închide în câteva luni

Platforma care a construit totul pe materiale de câteva zeci de secunde testează acum încărcări de o oră și jumătate. Și taie singură materialul lung în bucăți scurte care trimit înapoi la el. Pentru cine produce manual, e muncă în plus. Pentru cine produce cu boți, e aer.

Platforma care a construit totul pe materiale de câteva zeci de secunde testează acum încărcări de o oră și jumătate. Și taie singură materialul lung în bucăți scurte. Pentru cine produce conținut cu oameni, asta e muncă în plus. Pentru cine produce cu boți, e aer.

AleSign&Co | 27 octombrie 2026 | 9 MIN citire

Luni, Instagram a anunțat că testează un tip nou de încărcare, numit „Features”, care acceptă videoclipuri de până la 90 de minute. TechCrunch a scris despre asta pe 26 octombrie.

Ca să înțelegi cât de mare e schimbarea, uită-te la cine a anunțat-o. Adam Mosseri, șeful Instagram, a spus pe față că s-a opus mult timp video-ului lung pe platformă, fiindcă Reels generează mai multe share-uri și mai multe mesaje directe. Tessa Lyons, vicepreședinta de produs, a fost cea care a împins schimbarea. Cu alte cuvinte, omul care conduce platforma a fost convins să facă fix lucrul pe care îl refuza. Astea sunt schimbările care contează, nu lansările de funcții la care lucrau oricum.

Ce s-a anunțat, concret

  • „Features” acceptă video de până la 90 de minute. Testul rulează acum în Brazilia și urmează un test mic în Statele Unite, fără dată anunțată.
  • „Clips as Reels” ia materialul lung și îl transformă în Reels care trimit înapoi la varianta completă. Cine se uită poate salva videoul lung ca să îl trimită către aplicația Instagram de pe televizor.
  • În plus, Instagram lucrează la o descoperire mai bună a transmisiunilor Live și la un hub de profil pentru Reels episodice, ceva asemănător cu playlisturile de pe TikTok.

Instagram a mai încercat video lung o dată, cu IGTV, care între timp a dispărut. Diferența acum nu e lungimea. E a doua funcție.

Cum funcționează, pe limba tuturor

Până acum, Instagram era un raft de gustări. Materiale scurte, consumate repede, uitate la fel de repede. Acum adaugă un raft de mese complete. Dar partea deșteaptă e că nu te obligă să alegi între rafturi. Pui o masă completă, iar platforma îți taie singură din ea gustările care fac reclamă mesei.

Un material de 40 de minute nu mai e un capăt de drum care așteaptă să fie găsit. Devine o materie primă din care ies zece, douăzeci, treizeci de bucăți scurte, fiecare cu drum propriu prin feed, fiecare trimițând înapoi la sursă. E diferența dintre a găti o masă și a găti douăzeci de gustări separate. Aceeași cantitate de mâncare, o fracțiune din efort, dacă ai cu ce tăia.

Partea cu banii, pe care merită să o citești de două ori

Aici devine interesant, și nu neapărat în sens bun. Mosseri a spus că programul bazat pe performanță al Instagram costă platforma mai mult decât aduce înapoi și că nu are sens să îl scaleze acum. Instagram nu plătește de obicei per vizualizare. Un purtător de cuvânt Meta a spus că e prea devreme pentru a discuta un model de monetizare pe termen lung.

Compară cu concurența directă. Creatorii din YouTube Partner Program primesc 55% din venitul publicitar generat de materialele lor. Iar YouTube a anunțat anul trecut că a plătit peste 100 de miliarde de dolari creatorilor, artiștilor și companiilor media în ultimii patru ani. Graficele de mai jos arată întâi ordinul de mărime al banilor din zona video, apoi diferența dintre două moduri de a trata același conținut.

No items found.

Media de 25 de miliarde pe an e un calcul simplu din totalul anunțat, nu o cifră publicată separat de YouTube. O folosesc doar ca să arăt ordinul de mărime. Concluzia pentru tine: Instagram deschide un raft nou, dar nu plătește pentru el. Deocamdată.

Asta nu e o veste proastă pentru un business. E o veste proastă doar pentru cineva care voia să trăiască din plăți de la platformă. Dacă tu vinzi servicii, produse sau consultanță, nu te interesează cota de venit publicitar. Te interesează atenția și faptul că ea e acum ieftină, fiindcă nimeni nu se înghesuie încă acolo.

De ce e o fereastră, și de ce se închide

Fiecare format nou pe o platformă mare trece prin aceleași trei faze.

  • Faza întâi: aproape nimeni nu publică, algoritmul are nevoie de material, deci împinge agresiv ce apare. Costul atenției e aproape zero.
  • Faza a doua: lumea prinde de veste, intră toată lumea deodată, algoritmul are de unde alege, iar tu concurezi cu toți.
  • Faza a treia: formatul se maturizează, devine plătit, iar organicul scade la nivelul obișnuit.

Reels a trecut prin toate trei în mai puțin de doi ani. Stories la fel. Nu există niciun motiv să credem că „Features” va fi diferit. Acum suntem în faza întâi, iar testul nici măcar nu a ajuns în Europa. Asta înseamnă că ai timp să te pregătești înainte să fie nevoie să concurezi.

Problema reală: nu ai ce pune acolo, sau nu ai cine să taie?

Aici e întrebarea care desparte firmele. Material lung ai. Orice antreprenor are. O discuție de o oră cu un client mulțumit. O prezentare făcută la un eveniment. Un ghid explicat în fața camerei. Un podcast. O sesiune de întrebări cu echipa.

Ce nu ai, dacă lucrezi cu oameni, e capacitatea de a tăia o oră de material în treizeci de bucăți, de a scrie treizeci de descrieri, de a alege treizeci de cadre de copertă și de a le programa pe trei platforme. Asta e muncă de două zile pentru un om. E muncă de câteva minute pentru un sistem.

Tabelul comparativ de mai sus e o comparație editorială, nu un set de date măsurate. Dar descrie corect ce se schimbă: într-un model manual, fiecare bucată costă timp de om, deci publici puțin. Într-un model cu boți, costul marginal al bucății douăzeci și unu e aproape zero, deci publici cât duce platforma. Și exact asta recompensează formatul nou.

Ce se schimbă, de fapt, în felul în care lucrezi

Merită spus limpede, fiindcă aici se pierd cei mai mulți. Modelul vechi de conținut pornea de la ideea de postare. Te așezai luni dimineața, te întrebai ce postezi săptămâna asta, scoțeai cinci idei, le produceai pe rând și le programai. Fiecare postare era un proiect mic, cu început și sfârșit.

Modelul pe care îl cere formatul nou pornește de la ideea de sursă. Nu te mai întrebi ce postezi. Te întrebi despre ce vorbești luna asta. Produci o singură dată, lung, apoi lași un sistem să scoată din el tot ce încape.

Diferența nu e de volum, e de direcție. În primul model, conținutul se consumă. În al doilea, se acumulează. După șase luni de model vechi ai o sută de postări pe care nu le mai găsește nimeni. După șase luni de model nou ai o bibliotecă de douăzeci de materiale lungi, din care poți scoate oricând material nou, inclusiv pentru platforme care nici nu existau când ai filmat. Instagram tocmai a construit infrastructura pentru al doilea model.

Ce poți face concret, în următoarele două săptămâni

  • Adună ce ai deja. Caută în telefon, în Drive, pe hard disk: înregistrări de la prezentări, discuții cu clienți, explicații filmate, transmisiuni Live vechi. Nu îți trebuie producție nouă ca să începi, îți trebuie inventarul.
  • Alege o singură temă pe care o stăpânești și filmează 40 de minute fără montaj. Nu perfect, doar clar. Scopul nu e un film, e o sursă.
  • Construiește lanțul de tăiere: transcriere, identificarea momentelor care stau în picioare singure, tăiere, subtitrare, descriere, copertă, programare. Fiecare pas e o sarcină pe care un bot o face mai repede decât tine și fără să se plictisească la a cincisprezecea bucată.
  • Publică pe toate rafturile deodată. Materialul lung pe Instagram când formatul ajunge la tine, bucățile scurte imediat, aceleași bucăți pe celelalte platforme. Un singur efort de producție, patru canale de distribuție.

Cum poți fi cu un pas înainte

Cei mai mulți o să aștepte să ajungă funcția în România, apoi o să se întrebe ce să pună acolo, apoi o să filmeze ceva într-o după-amiază, apoi o să renunțe fiindcă e prea multă muncă de editare.

Avantajul nu vine din a fi primul care publică. Vine din a avea deja sistemul care taie, în ziua în care formatul se deschide. Instagram tocmai ți-a spus ce urmează. Ți-a spus și cum vrea să folosești materialul lung, prin „Clips as Reels”. Ți-a spus chiar și că, deocamdată, nu te plătește pentru el. Toate trei sunt informații utile, dacă le folosești ca să te pregătești acum, nu ca să comentezi mai târziu.

Concluzia

Platforma care a construit totul pe materiale de câteva zeci de secunde face loc pentru 90 de minute. Și, mai important, taie singură materialul lung în bucăți scurte care trimit înapoi la el.

Pentru cine produce conținut manual, asta e încă un format de acoperit, deci încă o sursă de oboseală. Pentru cine produce cu un ecosistem, e exact forma de lucru pentru care a fost construit sistemul: o sursă, multe tăieturi, publicare continuă, fără pauze. Fereastra e deschisă. Întrebarea nu e dacă ai ce pune acolo. E dacă ai cine să taie.

Notă: funcția „Features” e în test în Brazilia, cu un test mic anunțat pentru Statele Unite, fără dată de lansare generală și fără confirmare pentru Europa. TechCrunch nu precizează limita anterioară de lungime pe Instagram, deci nu am comparat-o. Media de 25 de miliarde de dolari pe an e un calcul propriu din totalul de 100 de miliarde anunțat de YouTube pentru patru ani. Cota de 55% și totalul de 100 de miliarde merită reverificate în comunicările YouTube înainte de a fi folosite într-o prezentare.

Surse:

  • Ultimele postări[
  • pe Instagram
100 followers
@alesignco