Gemini numește 6,6 firme într-un răspuns. ChatGPT doar 2,7. Alegi greșit unde să te lupți
Publicat în
Branding
pe
November 2, 2026

Gemini numește 6,6 firme într-un răspuns. ChatGPT doar 2,7. Alegi greșit unde să te lupți

Un studiu pe 3.015 răspunsuri din industria hotelieră arată că Gemini numește în medie 6,6 companii într-un singur răspuns, iar ChatGPT doar 2,7. Cel mai vizibil nume din tot setul, Expedia, are 3,1% share of voice, ceea ce înseamnă că poziția nu e ocupată de nimeni. Întrebarea utilă nu e dacă apari în răspunsurile AI, ci pe care motor și cât loc mai e liber acolo.

Un studiu pe 3.015 răspunsuri arată că întrebarea „apar în AI?" e prost pusă. Fiecare motor are o lățime diferită, iar asta schimbă complet cât costă să intri.

Un studiu publicat de Zen Media și relatat pe 31 octombrie a măsurat ceva pe care aproape nimeni nu îl măsoară. Nu dacă un brand apare în răspunsurile generate de AI, ci câte branduri apar într-un singur răspuns.

Analiza a acoperit 3.015 răspunsuri din industria hotelieră. Rezultatul: Gemini numește în medie 6,6 companii per răspuns, iar ChatGPT doar 2,7. Expedia, cel mai vizibil nume din setul analizat, a ieșit cu 3,1% share of voice.

Pune cifrele în ordine și apare o concluzie care nu seamănă cu nimic din ce s-a scris despre vizibilitatea în AI în ultimul an. Nu te lupți pe același teren pe fiecare motor. Pe unul, răspunsul are șase locuri. Pe altul, are două și jumătate. Aceeași muncă de poziționare produce rezultate complet diferite, în funcție de unde o faci.

Diferența dintre un raft și o vitrină

Imaginează-ți două magazine. În primul, raftul de la intrare are șapte produse expuse. În al doilea, vitrina are două locuri și cam o dată din trei mai e unul liber.

În primul magazin, să intri pe raft e realizabil. Nu ești singur acolo, dar locurile există. Clientul vede șapte opțiuni, te compară, te poate alege. În al doilea, intrarea în vitrină înseamnă că cineva trebuie să iasă. Costul e cu totul alt ordin de mărime.

Asta e diferența dintre 6,6 și 2,7. Nu e o diferență de calitate a motorului. E o diferență de arhitectură a răspunsului, și ea decide unde are sens să îți pui efortul.

Dacă ești un brand mic, logica e evidentă: ataci rafturile largi primul. Nu pentru că sunt mai importante, ci pentru că acolo există loc. Un răspuns care numește șase companii are loc pentru a șaptea mult mai des decât unul care numește două.

Dacă ești un brand mare și deja apari, logica se inversează. Vitrina îngustă e cea pe care o aperi, pentru că acolo pierderea unui loc e totală. Nu scazi, dispari.

Primul grafic de mai jos arată cifrele brute din studiu. Al doilea e un tabel orientativ, nu date empirice, care traduce cele trei situații în care te poți afla și ce faci în fiecare.

No items found.

Cei 3,1% care spun cel mai mult

Cifra care merită cea mai mare atenție nu e nici 6,6, nici 2,7. E 3,1%.

Expedia, cel mai vizibil nume din întreg setul analizat, are 3,1% share of voice. Nu treizeci. Nu cincisprezece. Trei virgulă unu.

Într-o industrie în care un singur jucător are bugete de marketing de ordinul sutelor de milioane și o recunoaștere de brand pe care nimeni din România nu o va avea niciodată, liderul vizibilității în răspunsurile AI are trei la sută. Ceea ce înseamnă că restul, aproape 97%, e împrăștiat între mii de nume.

Asta nu e o piață consolidată. E o piață în care nimeni nu a câștigat încă.

Motivul e important de înțeles, pentru că schimbă tactica. Căutarea clasică e un clasament: cineva e primul și ia majoritatea clicurilor. Răspunsul generat nu e un clasament, e o listă scurtă construită pe context. Întrebarea „hotel bun în Cluj pentru o familie cu copii mici" și întrebarea „hotel aproape de aeroport pentru o noapte" produc liste complet diferite. Nu există un singur loc întâi. Există mii de liste scurte, fiecare cu propriul set de câștigători.

Pentru un business mic, asta e cea mai bună veste din tot studiul. Nu trebuie să fii cel mai mare. Trebuie să fii răspunsul evident la o întrebare îngustă, iar întrebările înguste nu se termină niciodată.

Ce faci diferit, concret

  • Oprește auditul global. „Apărem în 8% din răspunsuri" nu e o informație pe care poți acționa. „Apărem în 14% din răspunsurile Gemini și în 2% din cele ChatGPT, pe șase întrebări care contează pentru noi" e.
  • Fă lista de întrebări înainte de orice măsurătoare. Nu termenii generici pe care i-ai folosi în SEO, ci propozițiile pe care le-ar scrie un client real, cu context. Zece până la cincisprezece ajung. Dacă nu poți scrie zece, nu ai o problemă de vizibilitate, ai o problemă de poziționare: nu știi pentru ce ești răspunsul.
  • Măsoară pe motoare separat și notează, pentru fiecare întrebare, câte firme au fost numite. Dacă un răspuns numește șapte și tu nu ești între ele, e un eșec clar. Dacă numește două și tu nu ești între ele, e aproape normal, iar efortul de a intra acolo e disproporționat.
  • Uită-te la ce citează motorul când numește concurenții. Nu la ce spune despre ei, la de unde a luat informația. Acolo e harta locurilor în care trebuie să existe, scris, despre tine. În general nu sunt materialele tale de marketing. Sunt liste, comparații, forumuri, materiale ale terților și pagini în care cineva a pus faptele cap la cap.

Cum poți fi cu un pas înainte

Iată un scenariu, și îl marchez clar ca exemplu ipotetic, nu un caz real.

Un salon premium din Timișoara vrea să apară în răspunsurile AI. Abordarea obișnuită: refacem site-ul, scriem articole, așteptăm. Rezultat după trei luni: nimic măsurabil, pentru că nimeni nu a stabilit la ce întrebare trebuia să fie răspunsul.

Abordarea care ține cont de cifrele din studiu: se scriu douăsprezece întrebări reale, se măsoară pe fiecare motor, se notează câte firme sunt numite per răspuns. Apar trei întrebări pe care motoarele numesc cinci sau șase saloane, și două pe care numesc doar unul. Efortul merge întreg în primele trei. Nu se atinge nimic din celelalte. În a doua lună se verifică unde s-a schimbat ceva.

Diferența nu e bugetul. E că s-a ales terenul înainte de a începe lupta.

Tot asta se poate rula ca un bot, și probabil ar trebui: o măsurătoare săptămânală, aceleași întrebări, aceleași motoare, un raport care arată unde ai intrat, unde ai ieșit și cine a luat locul. Nimeni nu face manual asta de douăsprezece ori pe săptămână, la nesfârșit. Un sistem o face și nu uită.

Greșeala pe care o face aproape toată lumea cu cifrele astea

Cea mai frecventă reacție la un studiu ca acesta e să îl generalizezi. „Deci Gemini e mai generos, mergem pe Gemini." E exact concluzia greșită, din trei motive.

Primul: studiul acoperă industria hotelieră. Hotelurile sunt un caz special, pentru că există deja mii de liste, agregatoare și comparații publice despre ele. Un motor are de unde să numească șase nume. Într-o industrie fără agregatoare, aceeași întrebare poate produce două nume sau niciunul, pe orice motor. Lățimea răspunsului nu e o proprietate fixă a motorului, e o funcție a cât material public există pe subiect.

Al doilea: mediile ascund distribuția. O medie de 6,6 poate însemna că majoritatea răspunsurilor numesc șase sau șapte firme, sau că multe numesc două și câteva numesc douăzeci. Fără distribuție, nu știi dacă răspunsurile care te interesează sunt din partea largă sau din cea îngustă. Cu zece întrebări proprii afli asta în câteva ore, iar numărul tău contează mai mult decât media lor.

Al treilea, și cel mai important: cifrele se mișcă. Fiecare motor își schimbă comportamentul de la o lună la alta, uneori fără anunț. Un studiu e o fotografie, nu o hartă permanentă. Dacă îți construiești strategia pe un număr publicat acum, construiești pe o stare care probabil nu mai e aceeași în ianuarie.

Ce rămâne valabil indiferent de cifre e metoda: întrebări proprii, măsurare pe motoare separate, numărarea locurilor ocupate, efort concentrat unde există loc. Metoda nu expiră. Cifra expiră.

Și mai e un detaliu practic. Dacă măsori manual, o faci o dată, poate de două ori, apoi renunți, și atunci rămâi cu fotografia. Dacă măsurătoarea rulează singură, săptămânal, ai în trei luni o serie, nu o poză. Seria îți arată direcția, iar direcția e singura informație care îți spune dacă ce faci funcționează.

Concluzia

Studiul nu spune că vizibilitatea în AI e ușoară. Spune că e neuniformă, și că aproape toată lumea o tratează ca pe un singur teren când sunt de fapt mai multe, cu reguli diferite.

Un lider de industrie cu 3,1% share of voice e un semnal rar. Înseamnă că poziția nu e ocupată. Înseamnă și că nimeni nu o va ocupa prin volum, ci prin a fi răspunsul evident la întrebări precise.

De ce mai întrebi dacă apari în AI, când întrebarea reală e pe care motor și cât loc mai e liber acolo?

Notă: cifrele provin dintr-un studiu Zen Media relatat de o publicație terță, nu dintr-un raport primar deschis în această rulare. Mediile de 6,6 și 2,7 firme per răspuns și cele 3,1% share of voice se referă exclusiv la industria hotelieră și la setul de 3.015 răspunsuri analizat; nu pot fi extrapolate la alte industrii. Metodologia, perioada de colectare și lista de întrebări folosite ar trebui verificate în raportul original înainte de a cita cifrele într-o propunere comercială. Anunțul original este datat 30 octombrie 2026, relatarea pe 31 octombrie 2026.

Surse:

  • Ultimele postări[
  • pe Instagram
100 followers
@alesignco