32% dintre firme folosesc AI. Doar 14% spun că le e important
Publicat în
Automatizare pentru Business
pe
November 3, 2026

32% dintre firme folosesc AI. Doar 14% spun că le e important

Un studiu de stat publicat pe 29 octombrie 2026, pe 3.503 firme britanice, arată că adopția AI s-a dublat într-un an, de la 16% la 32%. În aceeași sinteză stă și cifra care contează mai mult: doar 14% dintre firme consideră uneltele AI importante sau critice pentru operațiuni. Între cele două cifre stă diferența dintre a avea AI și a construi pe AI.

Un studiu de stat pe 3.503 firme arată că adopția s-a dublat în douăsprezece luni. Și, în aceeași pagină, arată de ce dublarea nu înseamnă aproape nimic.

AleSign&Co | 3 noiembrie 2026 | 9 MIN citire

Există două feluri de a citi un studiu despre adopția AI. Primul e să te uiți la cifra mare și să tragi concluzia că toată lumea a pornit. Al doilea e să te uiți la cifra mică din aceeași pagină și să înțelegi că aproape nimeni nu a terminat.

Pe 29 octombrie 2026, guvernul britanic a publicat al doilea val al studiului național de adopție a inteligenței artificiale, comandat de DSIT, departamentul pentru știință, inovație și tehnologie. E un studiu serios, nu un sondaj de marketing: 3.503 interviuri telefonice cu firme, realizate între 7 ianuarie și 21 aprilie 2026, pe un eșantion reprezentativ, plus 50 de interviuri în profunzime și 7 vizite pe teren.

Cifra mare: 32% dintre firmele britanice folosesc cel puțin o tehnologie AI, față de 16% în 2025. S-a dublat într-un an.

Cifra mică, din aceeași sinteză: doar 14% dintre firme consideră uneltele AI de importanță mare sau critică pentru operațiunile lor.

Între 32 și 14 stă tot businessul următorilor trei ani.

Ce spune, de fapt, cifra de 32%

Defalcarea e utilă, pentru că arată unde s-a dus adopția și unde nu. La firmele mari, 52%. În informație și comunicații, 61%. În imobiliare, 45%. În servicii pentru business și administrație, 39%.

Funcțiile în care AI-ul a intrat deja, între firmele care îl folosesc sau planifică să îl folosească: administrație 81%, marketing 71%, IT 66%.

Uită-te la lista asta un moment, pentru că e mai interesantă decât pare. Administrația, marketingul și IT-ul au ceva în comun: sunt zonele în care greșeala nu se vede imediat la client. Dacă un AI îți scrie prost un email intern, pierzi cinci minute. Dacă îți calculează prost o factură sau îți promite prost un termen de livrare, pierzi un client. Firmele au pornit exact de unde riscul e cel mai mic, și asta e complet rațional.

Cât de des îl folosesc cei care l-au pornit: 57% dintre utilizatori spun că folosesc AI constant, iar 27% cel puțin săptămânal. Deci nu vorbim de un cont deschis și uitat.

Rezultatele raportate: 50% dintre utilizatori raportează o creștere generală de productivitate. La costuri, 24% raportează reduceri, 64% spun că nu a avut niciun efect financiar imediat, iar 9% raportează o creștere de costuri.

Reține cifra de 64%. Două treimi dintre firmele care folosesc AI și raportează mai multă productivitate nu văd nicio diferență în bani. Asta nu înseamnă că AI-ul nu funcționează. Înseamnă că timpul câștigat nu a fost transformat în nimic. S-a evaporat.

De ce 14% e cea mai importantă cifră din tot studiul

Importanța mare sau critică pentru operațiuni e un prag diferit de „folosesc". E răspunsul la întrebarea: dacă mâine dimineață unealta asta nu mai există, se oprește ceva?

Pentru 86% dintre firmele britanice, răspunsul e nu.

Analogia cea mai apropiată e cu un aparat de cafea din birou. Îl folosești constant. Dacă se strică, e neplăcut. Dar firma nu se oprește. Comparativ, dacă mâine nu mai merge sistemul de facturare sau terminalul de plată, firma chiar se oprește în aceeași oră. Diferența dintre cele două nu e cât de des atingi butonul, e dacă procesul depinde de el.

Asta e, în esență, diferența dintre a avea AI și a construi pe AI. Primul e un ajutor. Al doilea e infrastructură. Iar studiul spune, cu 3.503 interviuri în spate, că aproape toată lumea e încă la primul. Graficele de mai jos pun cele două povești una lângă alta: creșterea adopției pe sectoare și prăbușirea de la 32% la 14% atunci când întrebarea se schimbă din „folosești" în „depinzi".

No items found.

Bariera nu e prețul. Sunt oamenii care știu să pornească lucrul

Aici studiul devine aproape prea util. Întrebate ce le stă în cale, firmele nu au răspuns în primul rând bani.

Competențele limitate în AI au afectat 67% dintre firmele care folosesc deja AI și 78% dintre cele care planifică să îl folosească. Îngrijorările legate de acuratețe și de erori: 56% dintre utilizatori și 60% dintre cei care planifică. Iar între firmele care nu folosesc AI deloc, 65% invocă lipsa unui business case clar sau a unui ROI demonstrat.

Citește lista aceea încă o dată, pentru că fiecare rând e o obiecție pe care o auzi în fiecare discuție comercială din România în 2026, formulată de altcineva și măsurată pe un eșantion de trei mii și jumătate de firme.

Nu lipsesc uneltele. Lipsesc trei lucruri: cineva care să le pornească, un mod de a verifica dacă răspunsul e corect, și o cifră la final de lună care să arate ce s-a schimbat.

Mai există o cifră care se potrivește exact cu asta: 81% dintre firme raportează că aplică un anumit nivel de verificare umană pe rezultatele generate de AI, deși procentul a scăzut ușor față de 2025. Deci oamenii încă citesc tot. Dacă citești tot, nu ai automatizat nimic, ai doar un asistent rapid care te pune să fii corector.

Și, în sfârșit, direcția: 31% dintre firmele care folosesc sau planifică să folosească AI spun că se așteaptă ca mai mult de jumătate din personal să îl folosească în următorii unu până la doi ani, față de 22% care raportează deja situația asta. Iar 65% anticipează bugete AI mai mari.

Ce înseamnă pentru tine, concret

Dacă ai un business mic, studiul îți spune trei lucruri utile.

Primul: nu ești în urmă. Dacă folosești AI pe ceva, ești în treimea care l-a pornit. Dacă nu îl folosești încă, ești în aceeași barcă cu două treimi din piață, inclusiv firme mult mai mari decât a ta. Panica de „am pierdut trenul" nu e susținută de date. În Marea Britanie, una dintre cele mai digitalizate economii europene, 68% din firme nu folosesc nimic.

Al doilea: locul unde pierzi bani nu e lipsa AI-ului, e timpul câștigat și nefolosit. Cifra de 64% care nu văd niciun efect financiar e cel mai dur rezultat din tot studiul. Dacă recepția câștigă două ore pe zi și acele două ore nu au o destinație scrisă, firma nu a câștigat nimic, doar a devenit mai relaxată. Timpul eliberat trebuie realocat explicit: atâtea apeluri de recuperare pe zi, atâtea oferte trimise, atâtea comenzi verificate. Altfel dispare.

Al treilea: pragul de la care AI-ul începe să conteze nu e numărul de unelte, e numărul de procese care nu mai pot rula fără el. Ca exercițiu ipotetic, ia-ți cele cinci procese cele mai repetitive și întreabă-te, pentru fiecare: dacă unealta asta cade mâine, firma încetinește, sau firma se oprește? Dacă toate cele cinci răspund „încetinește", ești în grupul de 86%.

Iar de mâine, concret: alege un singur proces, cel mai plictisitor și cel mai repetitiv din firmă, și automatizează-l până la capăt. Până la capăt înseamnă patru lucruri, nu unul: botul face treaba, cineva verifică prin eșantion și nu integral, există o regulă clară despre ce se întâmplă când nu știe, și există o cifră măsurată săptămânal.

Scrie unde se duce timpul câștigat înainte să îl câștigi. O propoziție e suficientă: „cele două ore eliberate la recepție se duc în apeluri către pacienții care nu au mai venit de peste un an". Asta e diferența dintre 50% productivitate și 24% efect pe costuri.

Treci de la verificarea integrală la verificarea prin eșantion. Cât timp citești fiecare rezultat, ai doar un colaborator rapid. Verificarea prin eșantion, cu o rată de eroare măsurată, e momentul în care procesul devine al botului. Nu sări etapa, dar nu rămâne în ea pentru totdeauna.

Și construiește-ți business case-ul tu, nu aștepta să ți-l aducă cineva. 65% dintre firmele care nu au pornit spun exact că asta le lipsește. O pagină e de ajuns: procesul, timpul consumat lunar înainte, timpul după, rata de eroare, costul uneltei. Cine are pagina aceea poate decide. Cine nu o are va mai aștepta încă un an.

Cum poți fi cu un pas înainte

Studiul ăsta descrie o piață care a cumpărat unelte și nu a construit sisteme. Avantajul următorilor doi ani nu e la cine are cele mai noi modele, e la cine are cele mai multe procese care nu mai pot rula fără automatizare. Primul grup are cheltuieli. Al doilea are infrastructură.

Dacă vrei un singur indicator pe care să îl urmărești, e acesta: câte procese din firma ta ar intra în categoria importantă sau critică. Azi, pentru 86% din piață, răspunsul e zero sau aproape. Ia-ți un an și du cifra aceea la trei. Nu la treizeci. La trei.

Pentru că atunci nu mai folosești AI. Atunci afacerea rulează pe el. Iar diferența dintre cele două se vede mai târziu, în ziua în care un concurent care a făcut asta îți răspunde clienților mai repede decât poți tu să angajezi.

Notă: toate procentele vin din sinteza executivă a studiului, nu din raportul complet, deci marja de eroare și metoda de ponderare nu sunt acoperite aici. Procentele de productivitate, costuri și frecvență sunt calculate dintre firmele care folosesc deja AI, nu din totalul firmelor, iar amestecarea celor două baze duce la concluzii greșite. Datele sunt colectate între ianuarie și aprilie 2026, deci descriu situația de la începutul anului, nu de azi. Studiul e pe firme din Marea Britanie, iar transferul concluziilor pe piața din România e o interpretare, nu un rezultat măsurat. Al doilea grafic pune pe aceeași axă procente calculate pe baze diferite, deci e orientativ și editorial, nu o serie de date omogenă.

Surse:

  • Ultimele postări[
  • pe Instagram
100 followers
@alesignco